Precoma si coma diabetica
Precoma si coma diabetica sunt situatii extreme, care cer masuri de urgenta. E important sa stii cum se manifesta, mai ales daca ai un copil cu diabet zaharat de tip 1. Sau daca vrei ca familia ta ori cineva care te ingrijeste sa stie care sunt situatiile in care trebuie sa sune la salvare.
Cetoacidoza diabetica
Cetoacidoza diabetica este una dintre cele mai grave complicatii acute ale diabetului, care, netratata, poate duce la coma. Ea poate aparea oricand si este produsa de un deficit de insulina, pe care il ai pentru ca sari peste insulina din greseala sau chiar voit. Uneori, o raceala, o infectie sau o interventie chirurgicala pot creste necesarul de insulina in organism, dar tu sa iti injectezi aceeasi cantitate ca de obicei. Deficitul de insulina duce la hiperglicemie (cresterea glicemiei), la cetoza (productia marita de corpi cetonici in sange, cu eliminarea lor in urina) si acidoza.
Urmatoarele semne iti pot spune ca este vorba de cetoza: oboseala, poliurie (volum crescut de urina), glicemie mult marita (250-400 mg/ dl) si cantitate mare de corpi cetonici in urina. Corpii cetonici pot fi depistati cu ajutorul unui test care se ia de la farmacie si este necesara masurarea lor in orice situatie in care glicemia pe nemancate este mai mare de 250 mg/dl sau mai mare de 300mg/dl in orice moment al zilei.
Tratamentul cetozei
Adopta o alimentatie cu glucide (gris, cartofi, orez, paste fainoase fierte in apa, paine) si renunta la carne, lactate, oua. Repeta glicemia la interval de 2-3 ore si masoara corpii cetonici din urina de 3 ori pe zi. Injecteaza doze suplimentare de insulina conform sfatului medicului tau, pe care este cel mai bine sa il suni.
Daca in 2-3 zile corpii cetonici din urina nu dispar, mergi la medic deoarece cauzele cetozei trebuie cercetate din nou. Daca nu poti manca (din cauza greturilor, a varsaturilor sau a diareei) ai nevoie de internare in spital. Netratata, cetoza diabetica poate duce la coma si chiar deces.
Ce este precoma diabetica (PD)?
Este o complicatie acuta mai grava decat cetoza, care se poate instala oricand, din aceleasi motive de mai sus. Mai poate aparea atunci cand nu stii ca ai diabet zaharat sau cand diagnosticul de diabet zaharat este pus cu intarziere. De asemenea, starile infectioase severe sau nediagnosticate pot duce la precoma diabetica.
Semne si simptome:
• Glicemia este de 400-600 mg/dl si exista corpi cetonici urinari in cantitate mare;
• Urinat des (poliurie);
• Senzatie exagerata de sete (polidipsie) inainte de starea de rau, limba si piele uscate, stare generala modificata in rau;
• Greturi, varsaturi, dureri abdominale (uneori foarte puternice);
• Respiratie ingreunata (ca dupa o alergare rapida), somnolenta, oboseala.
Atentie, bolnavul este constient!
Ce este coma diabetica?
Etapa cea mai grava a cetoacidozei este coma diabetica. Factorii care favorizeaza instalarea comei sunt aceiasi: lipsa insulinei sau cresterea necesarului de insulina al organismului, care apar din diverse motive. Simptome sunt mai grave decat in precoma diabetica:
• Pierderea starii de constienta (coma) in cele mai multe cazuri.
• Glicemia: 600-1000 mg/dl (uneori chiar mai mare)
Pentru tratamentul precomei si comei diabetice, pacientul trebuie fi internat de urgenta in spital! Nu exista tratament acasa.
Situatii care pot favoriza coma si precoma diabetica
1. Zilele de rau sau „zilele de boala”
Sunt acele zile in care, din cauza unor boli sau simptome, pot aparea modificari importante ale glicemiei, aparand fie hipoglicemie, fie hiperglicemie, insotita sau nu de deshidratare (pierderea unor cantitati mari de lichide, de fapt, de apa).
Varsaturile, diareea, scaderea sau lipsa poftei de mancare ori starile febrile favorizeaza modificari neasteptate ale glicemiei. In aceste situatii vor fi indicate bauturi si alimente usor de digerat, cu continut ridicat de glucide (ceaiuri de plante indulcite cu zahar, cartofi, gris si orez, fierte)
Se injecteaza insulina prandiala (IP), dozele fiind adaptate in functie de valoarea glicemiei (scazute, de cele mai multe ori, din cauza ca nu se pot „aduce” suficiente glucide prin alimente).
Se interzice in mod categoric intreruperea tratamentului cu insulina.
2. Varsaturile
Mai ales daca este vorba de un copil cu diabet zaharat de tip 1, este important ca starile de greata si varsaturile sa fie tratate cu seriozitate.
• La prima varsatura: se ia temperatura bolnavului. Verifica daca are o durere in abdomen si daca poate sa bea lichide indulcite cu zahar. Daca a sosit timpul injectiei de insulina, se masoara glicemia si se
stabileste doza, de regula mai mica fata de cea injectata in zilele de dinainte, la aceeasi ora. Cel mai prudent este ca insulina sa fie injectata dupa ce se va vedea ce cantitate de glucide a putut manca bolnavul.
• Daca varsatura se repeta: se administreaza medicamente antivomitive, numai sub forma de supozitoare; se ia legatura, telefonic, cu medicul curant; se continua insulina, daca lichidele si alimentele cu glucide sunt inca tolerate; spitalizarea este indicata daca stomacul bolnavului nu mai poate tolera nimic, mai ales cand este vorba de copii mici.
• Dupa cea de-a 3-a varsatura: prezentarea la urgenta devine obligatorie, indiferent de varsta copilului.
3. Diareea in diabet
Diareea creste riscul de hipoglicemie, deoarece alimentele trec rapid prin intestine si sunt eliminate, ceea ce scade cantitatea de glucide absorbita. De aceea, in caz de diaree este obligatorie dozarea frecventa a glicemiei. Se beau lichide, pentru a se evita deshidratarea, iar acestea vor fi indulcite cu glucoza, fiindca nu accentueaza cu mult diareea (in schimb, zaharul o favorizeaza).
Se pot lua antidiareice (Smecta, Loperamid etc) si se consuma alimente precum orez fiert, morcovi fierti, ceai de menta.
Repetarea scaunelor diareice, alterarea starii (mai ales daca e vorba de un copil), prelungirea diareei si/sau aparitia febrei impun internarea in spital.
4. Starile febrile
Bolile insotite de febra cresc necesarul de insulina si predispun la hiperglicemie. De aceea, daca cineva cu diabet zaharat are stari febrile va fi nevoie sa i se ia glicemia repetat, chiar din 3 in 3 ore. Daca pacientul are o stare suficient de buna pentru a se putea alimenta, cel putin cu ceaiuri de plante, apa sau sucuri, toate indulcite cu zahar sau glucoza, mai intai i se va da sa bea sau sa manance (chiar daca glicemia este crescuta). Apoi i se va injecta insulina, doza fiind stabilita in functie de cantitatea de glucide ingerata si de valoarea glicemiei (cereti ajutorul medicului pentru a sti cum sa ajustati doza de insulina) .
Daca starea este modificata in rau, dar pacientul se poate alimenta inca, se procedeaza ca mai sus si se va solicita ajutorul medicului, eventual, internarea in spital.
Atentie, internarea in spital este necesara daca:
• nu puteti masura glicemia.
• e vorba de un copil mic (sub 3 ani), deoarece la acesta agravarea poate fi rapida;
• glicemia continua sa creasca, in ciuda maririi dozelor de insulina;
• pacientul are dureri abdominale;
• nu se reuseste obtinerea unor glicemii mai mari de 70 mg/dl;
• varsaturile sau diareea se prelungesc peste 2 ore;
• scaunul contine sange;
• apar somnolenta, confuzie, respiratie grea.
Surse: The Journal of Clinical and Applied Research and Education: American Diabetes Association: Clinical Practice Recommendations 2002: Diabetes Care. Volume 25, No 1, January; Franz, Marion J et al: Learning to Live Well with Diabetes: International Diabetes Centre, Minneapolis, 1991; Asociatia Americana de Diabet (diabetes.org).
Inapoi la categorie