Tipuri de carbohidrati

Dupa diagnosticul cu diabet zaharat, vei afla ca pe langa medicatie va fi nevoie si de o dieta alimentara speciala. Chiar daca parea greu la inceput sa iti calculezi tot ce pui in farfurie, in timp vei putea sa iti elaborezi meniurile fara efort. Cand vei invata ce si cum sa mananci, carbohidratii vor fi cei mai importanti de pe lista ta.

Hidratii de carbon, cunoscuti si sub denumirea de carbohidrati, glucide sau zaharide constituie o materie prima importanta in alimentatie, din care organismul isi sintetizeaza substante necesare. Glucidele (G) sau carbohidratii (CH) constituie principala sursa de energie (50-60%, in medie 55%) din necesarul caloric al organismului uman. 

In cazul tau, ca persoana cu diabet zaharat, carbohidratii sunt cu atat mai importanti, deoarece glucidele sunt responsabile de cresterea glicemiei dupa ce mananci. Pentru a avea o glicemie buna si a profita de aportul nutritional al fiecarui aliment in parte, va trebui sa poti recunoaste toate tipurile de carbohidrati si sa inveti sa calculezi in ce masura iti vor influenta glicemia, raportat si la cantitatea de insulina pe care ti-o injectezi sau la medicatie. 

Principalele surse de carbohidrati permisi in diabet zaharat sunt: painea integrala, cerealele integrale, orezul, cartofii, legumele, fructele, leguminoasele (fasole, mazare, linte) si lactatele (preferabil degresate). 

Glucidele pot fi clasificate in functie de viteza de absorbtie in doua categorii:

1. Cu absorbţie rapida: glucoza, zaharoza (zaharul), sucuri naturale de fructe, de exemplu de portocale, kiwi sau mere (continut de glucide: 11-14%).

2. Cu absorbtie lenta: paine, biscuiti, cartofi, orez (toate acestea conțin amidon), fructe (cu continut bogat in fructoza – transformata in glucoză, in ficat.)

In functie de structura lor moleculara, exista alte trei grupe principale de carbohidrati (glucide) din alimente: 

1. Amidonoase (de asemenea, cunoscute sub numele de glucide complexe)

2. Zaharuri

3. Fibre

Atentie, pe etichetele produselor vei intalni doar termenul general de "carbohidrati", care include toate tipurile mentionate mai sus. Cand iti elaborezi programul alimentar, stii ce cantitate de glucide ai voie intr-o zi, dar de tine depinde alegerea felului de carbohidrati consumati. 

Amidon (glucide complexe)

• Legumele bogate in amidon, cum ar fi porumbul, fasolea Lima si cartofii

• Fasolea uscata, lintea si mazarea

• Cerealele, cum ar fi ovazul, orzul si orezul. (Majoritatea produselor cerealiere de la noi sunt fabricate din faina de grau. Acestea includ paste, paine, biscuiti si alte fainoase.) Grupul de cereale poate fi defalcat la randul lui in doua categorii: cereale integrale si cereale rafinate.

Ce sunt cerealele integrale? 

Un bob ceralier contine trei parti: tarate, germen si endosperm. Taratele sunt formate din invelisul exterior al cerealelor, acea parte a bobului care ofera mai multe fibre si cele mai multe vitamine B si minerale. Germenul este stratul urmator si contine elemente nutritive, inclusiv acizi grasi esentiali si vitamina E. Endospermul este partea moale in centrul bobului, care contine amidon. 

Cand auzi “produs pe baza de cereale integrale” inseamna ca toate cele trei straturi ale bobolului cerealier au fost pastrate in produsul alimentar. Acestea ofera toate elementele nutritive pe care le au de oferit cerealele integrale. 

Cerealele rafinate contin numai endospermul sau partea cu amidon, astfel incat pierzi o multime din vitaminele si minerale din bob. 

Zaharuri

Zaharurile reprezinta un alt tip de glucide, cunoscute si ca glucide simple sau cu actiune rapida.

Exista doua tipuri principale de zaharuri: zaharuri naturale, cum ar fi cele din lapte sau fructe, si cele cu adaos de zahar, adaugat la procesare, cum ar fi siropul de fructe sau dulceata. Pe eticheta produselor vei gasi cel mai adesea cate grame de zahar contine produsul, dar aceasta cifra poate include deopotriva zaharuri adaugate si zaharuri naturale.

Zaharurile care se intalnesc in magazine si in produsele pe care le consumam sunt: melasa, miere, sirop de artar, fructoza, sirop de porumb, sirop de agave, sirop din trestie de zahar, zahar din sfecla, zahar din trestie de zahar, cu variantele zahar pudra, zahar brut, zahar brun. Fiind carbohidrati simpli, cu molecule mici, zaharurile se absorb rapid in organism si reprezinta o sursa rapida de energie. Desi sunt considerate “carbohidrati rai”, care nu trebuie consumate intr-o dieta sanatoasa, zaharurile pot fi salvatoare intr-o cadere hipoglicemica.

Fibre

Fibrele provin din alimentele vegetale. (Nu exista nici o fibra in produsele de origine animala, cum ar fi laptele, oualea, carnea.) Fibrele reprezinta partea care nu se digera din alimentele vegetale precum fructele, cerealele integrale, nucile si legumele. Cand consumi fibre alimentare, cea mai mare parte a acestora trece prin intestine fara a fi digerata.

Pentru o stare buna de sanatate, o persoana adulta trebuie sa manance 25 – 30 de grame de fibre pe zi. Fibrele contribuie la sanatatea digestiva, ajuta la pastrarea unor scaune regulate si dau senzatia de satietate dupa masa. O dieta bogata in fibre are beneficii recunoscute asupra sanatatii, cum ar fi o reducere a nivelului de colesterol.

Surse bune de fibre alimentare:

• Fasole si leguminoase. Fasole neagra, fasole alba, naut, linte etc.

• Fructe si legume, in special cele cu coaja comestibila (de exemplu, mere, porumb si fasole) si cele cu seminte comestibile (de exemplu, fructe de padure).

• Cereale integrale si produse pe baza de cereale integrale, cum ar fi: grau integral, paste integrale, tarate de grau si ovaz, paine din cereale integrale. Pentru a fi o sursa buna de fibre, o felie de paine ar trebui sa aiba cel putin trei grame de fibre.

• Nuci, alune, caju, arahide, migdale etc. Toate sunt o sursa buna de fibre si grasimi sanatoase, dar ai grija la marimea portiilor, deoarece acestea contin, de asemenea, multe calorii intr-o cantitate mica.

Cel mai bine este sa iti obtii fibrele din alimentatie, nu din suplimente alimentare. In plus fata de fibre, aceste alimente au si nenumarate calitati nutritionale, continand multe grasimi, proteine, vitamine si minerale benefice. De fapt, ele pot contine substante nutritive care nici nu au fost descoperite inca!

De asemenea, este important sa cresti aportul de fibre treptat, pentru a preveni iritarea stomacului, si in acelasi timp sa cresti aportul de apa si lichide, pentru a preveni constipatia.

Viteza de absorbtie a carbohidratilor

Unii factori maresc viteza de absorbtie a glucidelor si, deci, cresc glicemia mai rapid si mai mult. Intre acestia se numara:

• forma lichida a alimentelor (sucurile, zaharul dizolvat in apa sau in ceai);

• fierberea si zdrobirea alimentelor (piureurile);

• prelucrarea (de exemplu: painea si pastele rafinate, comparativ cu cerealele neprelucrate).

Alti factori reduc viteza de absorbtie si, deci, cresc glicemia mai lent si mai putin:

• forma solida a alimentelor;

• asocierea carbohidratilor (paine, paste) cu fibre alimentare (legume, fructe etc) si cu grasimi;

• temperatura, prea rece sau prea calda, a mancarii;

• diareea;

• incetinirea miscarilor stomacului (gastropareza diabetica) si ale intestinului.37

Nu uita: 

• Regimul alimentar in cazul persoanelor cu diabet zaharat este obligatoriu, dar acesta trebuie corelat cu schema de tratament insulinic si cu activitatea fizica. De asemenea, individualizarea dietei se face si in functie de obiceiurile alimentare ale fiecarei persoane si de orarul de scoala sau de munca al acesteia.

• Consuma aceleasi cantitati de glucide la aceeasi ora, zi de zi si distribuie toata cantitatea recomandata zilnic in doze mai mici pe parcursul mai multor mese.

Surse: Asociatia Americana de Diabet (diabetes.org); Materialul de educatie al Roche Diabetes Care Romania. Foto: Shutterstock

Inapoi la categorie

---

Cati si ce fel de carbohidrati trebuie sa incluzi in dieta ta

Cum calculezi carbohidratii in regimul alimentar pentru diabet

Indicele glicemic (IG) si importanta lui in diabetul zaharat

Idei si sfaturi pentru mese cu putini carbohidrati