Probleme de sanatate psihica in diabet (stres, depresie, anxietate)

Starile psihice ale unei persoane cu diabet sunt variate si schimbatoare, la fel cum se intampla in cazul oricui are de-a face cu o situatie dificila de viata. Vestea ca ai diabet este una dintre cele mai neplacute pe care le poti primi. Ai nevoie de o putere mentala deosebita pentru a te mentine motivat. 

Stresul, presiunea de a face totul mereu ca la carte, tristetea, furia si chiar negarea bolii te vor incerca in momente diferite de viata mai ales daca ai fost diagnosticat cu diabet. Pentru a face fata emotiilor schimbatoare, ai nevoie de ajutor, atat din partea familiei, cat si, daca este cazul, ajutor de specialitate, de la un psiholog. 

Nu te speria de mersul la psiholog, nu inseamna ca suferi de vreo problema mentala. Este firesc sa iti traiesti furia sau sentimentele de nejutorare. Un terapeut bun va actiona ca un antrenor personal, invatandu-te cum sa faci fata stresului, cum sa iti elaborezi programul si cum sa te automotivezi. De asemenea, el te va sprijini in situatiile specifice tie, pentru ca fiecare pacient are problemele personale, de familie, sau anumite conditii de viata ce necesita o abordare personalizata.

Nu uita ca de acum inainte va trebui sa iti asumi controlul stilului tau de viata. Va fi nevoie sa respecti o anumita alimentatie, sa iti faci insulina sau sa iti iei medicamentele la timp, sa faci miscare si sa iti iei glicemia in permanenta. De asemenea, sa inveti tot ce se poate despre forma de diabet de care suferi si despre complicatiile posibile. 

Doar respectarea unor reguli stricte te poate ajuta sa ai o viata lunga si functionala, fara complicatii de sanatate. De aceea, daca nu esti genul obisnuit sa respecte un program sau sa se autoorganizeze, se poate sa ti se para dificil la inceput. Diabetul poate reprezenta o rasturnare totala a stilului tau de viata, dar si o provocare pentru modul in care gandesti. Iata cateva indicatii care te vor ajuta sa faci fata situatiilor specifice, dar nu ezita sa cauti sprijin de specialitate daca te simti depasit(a) de situatie.

Stresul diabetului

In viata pot aparea surse de stres variate: ele pot fi exterioare, cum ar fi un prejudiciu sau o boala, sau pot fi mentale, cum ar fi probleme in casnicie, la locul de munca sau financiare.  Cand apare, stresul genereaza hormoni care iti fac corpul sa actioneze ca si cum ar fi amenintat. In mod normal, acest mecanism, numit “lupta-sau-fugi”, este de folos, pentru ca ne face sa reactionam prompt si sa luptam cu “inamicul”.
Din pacate, efectul este si ca pune in miscare o multime de energie stocata de organism (glucoza si grasimi). Celulele sunt apoi “amorsate”, pentru a ajuta corpul sa scape de pericol.

La persoanele care au diabet, reactia “lupta-sau-fugi” nu functioneaza bine. Insulina nu este intotdeauna in stare sa puna in miscare toata energia de care au nevoie celulele. In plus, multe surse de stres sunt amenintari pe termen lung. De exemplu, poate dura mai multe luni pentru a te recupera dupa o interventie chirurgicala. Hormonii de stres, care sunt proiectati sa se ocupe de pericol pe termen scurt, raman “porniti” pentru o perioada lunga de timp. Ca urmare, stresul pe termen lung poate provoca si o crestere a nivelului de glucoza din sange, tot pe termen lung.

Persoanele cu diabet zaharat stresate pot fi afectate in primul rand pentru ca nu au grija de ele insele. Se poate sa bea mai mult alcool sau sa ignore exercitiile fizice. Ele pot uita sau sa nu aiba timp sa isi verifice nivelul de glucoza sau sa se alimenteze corect. De asemenea, hormonii de stres, modifica nivelul glicemiei.

Multe surse de stres pe termen lung sunt mentale. Mintea ta reactioneaza uneori la un eveniment inofensiv ca si cum ar fi un pericol real. Cand stresul este mental, corpul pune hormonii la lucru fara nici un rezultat. Nici raspunsul “lupta-sau-fugi” nu este de nici un ajutor in cazul in care “dusmanul” este mintea ta.

Efectele stresului difera in functie de tipul de diabet pe care il ai: la persoanele cu diabet zaharat de tip 1 nivelurile de glucoza pot scadea prea mult, in timp ce la persoanele cu diabet de tip 2, stresul mental creste de multe ori glicemia. Stresul fizic, cum ar fi o boala sau un accident, provoaca niveluri mai ridicate de glucoza din sange la ambele tipuri de persoane.

Este usor sa verifici daca stresul mental iti afecteaza nivelul de glucoza. Inainte de a verifica nivelurile de glucoza, evalueaza cam cat de mare e stresul tau mental in acel moment, pe o scara de la 1 la 10. Apoi ia-ti glicemia si scrie valoarea acesteia langa nota data de tine.
Dupa o saptamana sau doua, uita-te pe tabel pentru a descoperi care este tiparul tau. Fa un grafic care te poate ajuta sa vezi mai bine tendintele. Nivelurile ridicate de stres iti cresc glicemia? Cand nu esti stresat(a), ai un nivel scazut de glucoza? Daca este asa, e evident ca stresul iti afecteaza nivelul glucozei.

Reducerea stresului mental

Chiar este posibil sa scapi de unele tensiuni inutile in viata. Daca traficul te supara, poti gasi un traseu nou sau poti pleca de acasa destul de devreme pentru a evita blocajele de trafic. Daca ai probleme la locul de munca, discuta cu seful tau pentru a imbunatati lucrurile. In ultima instanta, poti sa iti cauti un alt loc de munca. Daca te certi cu o prieten sau o ruda, poti face primul pas spre impacare. Stresul poate fi doar un semn ca ceva trebuie sa se schimbe in viata ta.

Exista si alte modalitati de combatere a stresului, precum:

• Alege un program de exercitii fizicie sau poti sa intri intr-o echipa de sport sau intr-un grup de Tai Chi.

• Ia lectii de dans sau inscrie-te la un club de dans.

• Incepe un nou hobby.

• Fa voluntariat la un spital sau la un ONG.

Invata sa te relaxezi cu exercitii de relaxare sau terapie – este mult mai probabil ca acest lucru sa ajute persoanele cu diabet de tip 2 decat persoanele cu diabet zaharat tip 1. 

Exista multe modalitati de a te relaxa: 

• Exercitii de respiratie

Stai pe un scaun, cu spatele drept, sau intinde-te. Fa o inspiratie adanca. Apoi impinge afara, lent, cat mai mult aer posibil, pana golesti plamanii. Inspira din nou, numarand pana la 7, de data aceasta relaxand muschii intentionat in timp ce expiri. La inceput poti face exercitiile de respiratie 5 minute, iar in timp le poti extinde la 20 de minute. Fa exercitiile de respiratie cel putin o data pe zi.

• Terapie de relaxare progresiva

Un terapeut te va invata aceasta tehnica (sau poti cumpara un CD cu exercitii audio) care consta in incordarea muschilor pe rand, apoi in relaxarea lor.

• Gandire pozitiva - inlocuieste gandurile rele cu cele bune. Fa-ti un caiet in care sa poti nota un gand negativ care iti trece prin minte, iar alaturi de acest gand (sau sub el), incepe sa notezi alternative pozitive ale acelui gand. Chiar si o mica imbunatatire este buna.

De fiecare data cand observi ca te asalteaza un gand rau, muta-ti intentionat mintea spre ceva care te face fericit sau mandru. Sau memoreaza o poezie, o rugaciune sau un citat spe care sa le folosesti pentru a inlocui un gand negativ.

Indiferent de metoda pe care o alegi sa te relaxezi, foloseste-o zilnic. Asa cum este nevoie de saptamani sau luni de practica pentru a invata un nou sport, este nevoie de practica si pentru a invata sa te relaxezi.

Diabetul provoca depresie? 

Sa te simti deprimat din cand in cand este normal. Dar unii oameni simt o tristete care pur si simplu nu ii lasa sa vada in viitor. Viata lor pare fara speranta. Senzatiile de acest fel care dureaza cea mai mare parte a zilei si mai mult doua saptamani semnalizeaza o depresie grava.

Studiile arata ca persoanele cu diabet zaharat au un risc mai mare de depresie decat persoanele fara diabet zaharat. Stresul gestionarii diabetului zaharat te poate epuiza. Se poate sa te simti singur sau dat deoparte de prieteni si familie, din cauza ca tu mereu trebuie sa ai grija de tine.

Daca te confrunti cu complicatii ale diabetului, cum ar fi leziuni ale nervilor sau daca ai probleme cu pastrarea nivelului glicemiei, te poti simti de parca ai pierdut controlul asupra bolii. O reactie tenisonata cu medicul care are grija de tine te poate face sa te simti frustrat si trist.

Depresia te arunca intr-un cerc vicios. Daca esti deprimat si nu ai nici energie, sunt sanse sa nu mai ai grija de tine, sa nu iti mai iei glicemia, sa nu mai ai grija de igiena picioarelor, sa nu ai pofta de mancare sau nu de ceea ce trebuie sa mananci etc. 

Daca intelegi ca e vorba de depresie, ai facut deja primul pas spre a-ti imbunatati starea. Al doilea pas este sa ceri ajutor. Atentie la aceste simptome de depresie:

• Nu iti mai place nimic – Nu mai esti ineteresat de lucruri care altadata iti faceau placere.

• Ai probleme cu somnul – adormi greu, te trezesti de multe ori in timpul noptii, sau daca doriti sa dormiti mai mult decat de obicei, inclusiv in timpul zilei.

• Te trezesti peste noapte sau prea devreme si nu mai poti adormi.

• Schimbari in pofta de mancare – mananci mai mult sau mai putin decat de obicei, rezultand o crestere in greutate rapida sau o pierdere in greutate.

• Ai probleme de concentrare – nu poti viziona un program TV sau citi un articol, pentru ca iti vin alte ganduri sau ai sentimente contradictorii.

• Nu ai energie – te simtit obosit tot timpul.

• Ai stari de nervozitate, vinovatie, tristete dimineata la trezire. Ai ganduri de sinucidere (sau vrei sa te ranesti pe tine insuti).

Daca ai trei sau mai multe dintre aceste simptome, sau daca ai doar una sau doua, dar timp de doua saptamani sau mai mult, e timpul sa ceri ajutor. Vorbeste in primul rand cu medicul de familie, s-ar putea sa fie o cauza fizica, precum o lipsa de control a diabetului. Daca nu ai grija de tine, starea fizica poate determina simptome care seamana cu depresia. 

Alte cauze fizice ale depresiei pot fi :

• Abuzul de alcool sau de droguri

• Problemele cu glanda tiroida

• Efectele secundare de la unele medicamente

Daca ai exclus cauzele fizice, medicul te va trimite, cel mai probabil, la un specialist. Ai putea vorbi cu un psihiatru, psiholog, asistent medical de psihiatrie, asistent social licentiat sau un consilier profesionist. Probabil ca medicul tau stie deja niste profesionisti care lucreaza cu persoane cu diabet zaharat.

In general, exista doua tipuri de tratament:

• Psihoterapie, consiliere. Terapia poate fi pe termen scurt sau pe termen lung. Alege un terapeut cu care sa te simti in largul tau. 

• Medicamente antidepresive – va trebui sa consulti un psihiatru (un medic cu pregatire speciala in diagnosticarea si tratarea tulburarilor psihice sau emotionale). Psihiatrii sunt singurii specialisti in sanatate mintala care pot prescrie medicamente si trata cauze fizice ale depresiei. Nu uita sa vorbesti cu medicul psihiatru si mediul tau despre efecte secundare ale antidepresivelor, inclusiv despre modul in care aceasta ar putea afecta nivelul zaharului din sange sau circulatia sanguina. 

Anxietate la persoanele cu diabet

Verificarea de glucoza din sange, administrarea medicamentelor, necesitatea de a nu sari peste sala de sport, numararea carbohidratilor si gatitul unor mese sanatoase... O asa lista lunga de responsabilitati devine coplesitoare pentru unele persoane si nici nu este de mirare. 

Senzatia ca esti depasit(a), frica, temerile care iti pot ingreuna viata se numeste anxietate. Desi greu de distins de celelate stari (stresul si depresia), anxietatea este o stare emotionala care apare in fata gandurilor ca esti in primejdie si afecteaza foarte multe persoane cu diabet. 

Ea poate fi recunoscuta in grijile pe care ti le faci, senzatia de frustrare, ingrijorare, la care se aduna si o stare de epuizare din cauza sarcinilor solicitante.

Studiile arata ca persoanele cu diabet care sunt anxioase au mai multe sanse de a dezvolta un nivel mare de glucoza in sange. Mai mult, constatarea ca ai glicemia ridicata iti poate creste anxietatea, determinand un cerc vicios. 

Pot exista mai multe tipuri de anxietate:

1) Anxietate in fata regimului de viata – temerile ca nu vei face fata cu dieta, gestionarea exercitiilor fizice, medicatie etc.

2) Anxietatea data de preocuparile legate de un viitor cu diabet zaharat, precum si de posibilitatea de a dezvolta complicatii.

3) Ingrijorarile cu privire la calitatea autoingrijirii si a ingrijirii pe care ti-o acorda medicii.

4) Sentimentul ca esti vazut ca o „povara sociala". Unii oameni cred eronat, de exemplu, ca persoanele cu diabet zaharat sunt de vina pentru dezvoltarea bolii lor, deoarece au mancat prea multe dulciuri, un stigmat social asociat cu boala care te face sa te simti judecat(a) fara temei.

Solutii contra anxietatii:

Anxietatea ocazionala nu are nevoie neaparat de un specialist, dar in cazul in care anxietatea devine apasatoare, terapia cu un psiholog este recomandata. Strategiile cognitiv-comportamentale sunt utile in anxietate, asadar cauta un terapeut specializat in terapie cognitiv-comportamentala (si psihologii au diferite specializari terapeutice). 

Pentru majoritatea persoanelor cu diabet, anxietatea face parte din viata. De folos cel mai adesea este pur si simplu sa iei lucrurile pas cu pas si sa faci din orice sarcina o rutina. Vorbeste cu cei apropiati sau cu persoanele in care ai incredere despre diabetul zaharat, la fel si cu medicul de familie sau cu alte persoane cu diabet zaharat.

Idei pentru a stapani anxietatea:

• Cu cat iti imbunatatesti managementul diabetului zaharat, cu atat mai putin iti vei face griji. 

• Incearca sa iti observi gandurile negative si sa le abordezi intr-un mod productiv.

• Imbunateste-ti starea de sanatate, abordand pas cu pas fiecare strategie. Fa-ti obiective mici. Orice progres spre un scop este un succes.

• Accepta ca nu poti controla totul. Pe masura ce imbatranim, organele tind sa se uzeze si trebuie tratate. E un lucru valabil pentru oricine.

• Cauta sprijin de la persoane care stiu ce este diabetul.

• Concentreaza-te pe credinta si pe familie.

In loc de concluzii

Tine minte, oricand simti ca esti suprasolicitat, ca nu mai faci fata, ca esti obosit si nu iti mai pasa, cere ajutor. Terapia cu un specialist in pshologie te va invata strategii de coping, de dezvoltare personala si te va sprijini. Un psihiatru te poate ajuta atat cu recomandari de terapie, cat si cu medicatie speciala, daca este cazul. Din nou, nu inseamna ca esti “nebun”.

Este perfect normal sa te simti depasit de unele situatii. Medicul tau de familie te va indruma spre psiholog sau psihiatru daca considera ca iti poate fi de folos. De asemenea, terapia poate fi de folos si parintilor cu copii diabetici care se confrunta cu sentimente de neajutorare, stres, furie etc.

Citeste mai mult despre furie si negare in articolul Furia si negarea – doua stari psihologice frecvente la bolnavii de diabet zaharat.

Surse: Asociatia Americana de Diabet (diabetes.org); Psihoterapia anxietatii. Abordari cognitiv-comportamentale, Irina Holdevici, ed. Dual Tech, 2002.

Inapoi la categorie

---

Complicatiile privind sanatatea ochilor in diabet

Probleme ale pielii legate de diabet

Ce este neuropatia, tipuri de neuropatie diabetica, preventie si riscuri

Retinopatia diabetica: riscuri, cauze si tratamente